Marathon7500 e un concurs de alergare montană care presupune traversarea Bucegilor pe un traseu de 90 de Km lungime cu 7500 de metri diferență de nivel pozitivă (la secțiunea Elită).
Concursul are și o secțiune Hobby, cu 45 de Km lungime și 3200 m diferență de nivel pozitivă.
Cochetam de ceva timp cu ideea participării la secțiunea Hobby și anul ăsta s-a întâmplat; undeva prin Mai am înscris împreună cu Ion echipa gis.modulo.ro, după numele site-ului nostru de trasee montane.
Vineri, 19 Iulie
Ajungem la Peștera pe la prânz, vremea e excelentă, dăm o tură până la tabăra de bază să vedem ce-i pe acolo.
E liniște, din când în când mai trece câte o echipă - sunt cei de la Elită care au început Vineri dimineață.
Seara la 8 vine și restul echipei, adică Ion.
Participăm la ședința tehnică. E lume multă, un băiat de la CPNT prezintă regulamentul și detaliază traseul cursei.
Pe la nouă ne retragem la hotel, bem o bere sau două și se face zece, mergem la somn.
Sâmbătă, 20 Iulie
04:30
Mă trezesc după o noapte cam agitată.Mai verific o dată ce-am pus în ruscac - am un rucsac de 28L care stă bine pe spate - am 2 litri de apă, glucoză, batoane, biscuiți și echipamentul obligatoriu.
Citesc și răscitesc pliantele primite în kitul de concurs - altceva nu am (ar mai fi o carte în cameră dar mi-e jenă s-o iau la budă) - se face 5:10.
Cobor. Vine și Ion, care arată la fel de nedormit cum mă simt eu.
05:30
Ajungem în zona de start, organizatorii ne verifică echipamentul, Ion mănâncă ceva, bârfim competitorii și ascultăm Metallica.Ne întrebăm cum se face că deși îmbătrânim, tot Metallica și Queen auzim la event-uri.
Concluzionăm noi că audiența Marathon7500 hobby are în medie mai mult de 30 de ani și mai puțin de 50.
06:10 Start
Pornim in grup compact, nu aleargă nimeni (urcăm pe Valea Obârșiei), toți merg repede, majoritatea țin ritmul cu bețele de trekking.Ies din rând pentru o poză și Ion mă critică pentru că până fac poza ne depășesc 5-6 echipe. Priveliștea e incredibilă, un șir nesfârșit de alergători formează un miriapod colorat care avansează vioi la deal.
Plutonul începe să se răsfire vizibil în zona rupturii de pantă unde se urcă pe lângă Cascada Ialomiței.
Pe urcarea finală de lângă Mecetul Turcesc sunt deja gâfâit, mă întreb cum naiba o s-o țin așa încă 12 ore. Ion îmi explică: o să mă odihnesc pe coborâre. Ăhă, sigur.
Facem 1h30 până la Omu.
07:34 Cabana Omu
Primim ștampila, beau un pahar de isostar și o luam la vale.
Ne lăsăm luați de val și accelerăm pe coborâre - unde-s serpentine tăiem direct, unde-i pantă descendentă domoală alergăm.
Mergem îngrozitor de tare și când aflu timpul jos nu-mi vine să cred - am coborât Valea Cerbului într-o ora și 24 de minute.
08:58 Cabana Gura Diham
Trecem pârâul și ne întâmpină un băiat de la organizatori care umple bidoane de apă de la cișmeaua din curtea cabanei.Ajungem la punctul de control, primim ștampila. Iau apă, Ion mănâncă roșii și ce mai găsește pe masă.
O doamnă mă vede cu număr de concurs și mă întreabă dacă suntem de la Elită - îi spun ca nu, și ca primii de la Elită au terminat cu 3-4 ore înainte să începem noi.
Începem urcarea pe panta nesuferită care deschide drumul spre Poiana Izvoarelor - deja e foarte cald.
Mai sus în pădure mă simt mai bine, vorbim cu colegii de cursă, facem glume proaste, timpul trece.
Ajugem la Poiana Izvoarelor, băieții și fetele de la CPNT sunt super zâmbitori. Luăm apă si mergem mai departe.
Până la Poiana Bucșoiu mergem singuri. Începe să mă sâcâie genunchiul stâng, Ion vede că-s paradit și mă lasă în față ca să merg în ritmul meu.
10:51 La Prepeleac
Ajung cu chiu cu vai la Prepeleac, primim ștampila.
Poienița unde stau organizatorii pare ireală - o fată cu ochelari rotunzi de soare se prajește la soare între aplicatul de ștampile; unul din colegii ei se întreține cu Ion care-i admiră dreadlock-urile. Toată lumea-i relaxată și are chef de glume. Începem urcarea pe Bucșoiu.
Când ieșim din zona cu vegetație deja mă simt mai bine, începe să fie evident că de terminat cursa sigur o s-o termin.
12:55 Cabana Omu
Ajungem a doua oară la Omu - lume multă, o fată ne face poze și mă simt ciudat în factura de lucru bun de pozat.Mergem pe o pantă domoală spre refugiul Bătrâna, care apare dupa o curbă și pare îngrozitor de departe. Îi dăm înainte lipsiți de convingere. Pe undeva pe lângă Valea Doamnei ne depășește o echipă în alergare. Trecem de pădurea de jnepeni dinaintea refugiului, la refugiu bem apă și începem coborârea spre Guțanu.
Pe coborâre întâlnim o echipă cu unul din membri bandajat la genunchi; profit și ne lipim de ei pe post de "pacer"-i, nici genunchiul meu nu se lasă și mai bine mai încet decât deloc.
Trecem grohotișul, ieșim din jnepeni și se vede punctul de control de la Guțanu.
14:45 Poiana Guțanu
Ajungem la Guțanu. Acum mi-e foame, mănânc două sanvișuri cu cașcaval și-mi fac plinul cu apă.Vorbim cu fata de la organizare care ne spune că mai facem o ora până-n Șaua Strunga - nu prea-mi vine a crede când îmi amintesc cât de lungă mi s-a părut bucata asta anul trecut. Stăm un sfert de oră aici și trec 2-3 echipe - Ion își cam pierde răbdarea pentru că rămânem prea în urmă așa că o luam din loc.
Urcarea spre Șaua Strunga e grea pentru amândoi dar genunchiul meu paradit și-a revenit, trec înainte și încep să număr stâlpii de marcaj ca să simt că fac cât de cât progres.
La un punct ne ajunge din urmă un băiat cu MTB - zona-i prea accidentată ca să ne poată lăsa în urmă așa că mergem cu el o bucată bună de drum - îl văd zâmbind și asta-mi face bine, nu mai e mult până în șa.
16:00 Șaua Strunga
Ajungem la refugiul din șa, ne ștampilăm, apă nu luăm ca nu prea au nici ei și începem coborârea spre Padina. Deja e clar că vom termina, discutăm cu voce tare despre asta și ne întrebăm daca terminăm în 11 sau 12 ore.Coborârea-i ușoară și ajungem repede în drumul forestier care urcă la Peștera. Încercăm o alergare ușoara dar ne e prea greu și renunțam. În apropiere mănăstirii ajungem din urmă o echipă de mixt, ei aleargă ușor așa că o luăm pe urmele lor. Dupa 200 de metri renunță și ei și noi și o luăm la pas.
16:58 Sosire
Gata - se vede ultima pantă și poarta de start/sosire.Încercăm să terminăm în alergare dar ne iese un soi de jogging dezlânat.
Am terminat, în puțin sub 11 ore.
